luni, 9 noiembrie 2009

Cel mai bun vin de struguri este preparat in casa

Vinul se poate prepara din diferite soiuri de struguri: Feteasca, Ris-ling, Aligote, Tamaioasa, Hamburg, Otonel, Cotnari, Hibrid s.a. care cresc pe langa casa sau care se pot cumpara.Calitatea vinului depinde de soiul de vita si de gradul de coacere.Strugurii trebuie culesi la maturitate deplina. Ciorchinii de struguri se clatesc in apa rece si se lasa la scurs. Pentru prepararea vinului se aleg numai boabele sanatoase, iar cele crapate si mucegaite se inlatura. Apoi, boabele de struguri se zdrobesc si se pun in borcane sau in vase emailate pentru 4—5 la macerat, dupa care se scoate mustul cu furtunul, se strecoara prin tifon si se toarna in damigene. Restul (boasca) se stoarce, presandu-se bine ca sa se scurga tot mustul, care se pune tot in damigene. In caz ca strugurii nu sunt destul de dulci, se pot adauga 100 g zahar la 1 I de must, care se dizolva in must cald.Damigenele nu se umplu complet, ci pana la circa 20 cm sub dop. Se astupa ermetic cu un dop perforat prin orificiul caruia se introduce un capat de furtun, iar celalalt capat se introduce intr-un borcan sau intr-o sticla cu apa. Dopul se smoleste sau se parafineaza bine astfel ca sa nu comunice mustul cu aerul de afara.Damigeana cu must se lasa intr-un loc cu temperatura de 18—20° C, pana se termina fermentarea mustului care trece in vin. Apoi se scoate furtunul, se completeaza golul din damigeana cu vinul din alta damigeana de rezerva, pregatit la fel ca si cel din damigeana de baza si se pune dopul lejer pentru a da posibilitatea restului de bioxid de carbon care ar mai rezulta sa iasa din damigeana. Dupa 6—8 zile, cand nu se mai observa nici o fermentare, iar vinul s-a limpezit, se astupa damigeana ermetic cu dop.

Vinul de casa

Vinului de casa, ii lipseste substantele adaugate de-a lungul producerii lui, fata de vinurile tratate producatori chiar se mandresc cu vinul lor „complet natural“. Dar tot ei se plang de schimbarea culorii vinului, dupa ce se da cep la butoi sau damigeana, de acrire, opalizare, refermentare. Trebuie sa intelegem ca vinul se comporta ca un miniorganism ce contine cateva sute de compusi care reusesc sa stabileasca la un moment dat relatii de buna vecinatate ce pot fi foarte usor distruse doar cu o mica interventie (de exemplu scoaterea dopului sau schimbarea temperaturii de depozitare).